1 Martie: Rouge Interdit de Givenchy in noua nuanta ROUGE Révélateur
…Cu vârful rujului îşi lasă semnătura: conturul buzelor ei şi un mesaj, #IWASHERE… .
Rouge Interdit are o textura cremoasa, matasoasa, imbogatita cu un ingredient unic folosit exclusiv in linia simbol a Givenchy: extractul de trandafir negru, un adevarat booster de hidratare. Culoarea este intensa, stralucitoare, finishul este satinat iar formula rujului contine o alta inovatie: pigmentii micronizati sunt combinati cu un lichid ce contine cristale ce reflecta lumina si accentueaza luminozitatea.
De aceea buzele se bucura de confort si parca se imbraca intr-o catifea luminoasa, pufoasa si delicata.
Celor 24 de nuante existente I se adauga din martie 2017 o culoare enigmatica, interzisa. Numele sau este Rouge Révélateur. Acesta nuanta combină Rouge Interdit nr.13 şi Noir Révélateur în părţi egale. Noir Révélateur este negrul care la prima vedere este incredibil de intens, dar care se metamorfozează la aplicare în funcție de ph-ul pielii. In combinație cu rosul puternic si vivid al nr.13, densitatea culorii se intensifica şi îi sporeste misterul. Este un ruj personalizat pentru un rezultat întotdeauna unic!
HARICLEA DARCLEE
Considerata una dintre cele mai mari cantarete ale lumii, Hariclea Darclée este personalitatea feminina ce a marcat istoria operei mondiale intr-o maniera ne mai intalnita pana la ea.
Nascuta la Brăila in 1860, stranepoata a domitei Mavrocordat, a fost descoperita la 28 de ani Pierre Gaillard, unul dintre directorii Operei Mari din Paris, care o recomandă compozitorului Charles Gounod. A avut o voce extraordinară, cu un ambitus de trei octave, fapt ce a fascinat nu doar auditoriul, ci şi pe marii compozitori, devenind una dintre cele mai mari artiste lirice, prezenţa ei pe scene fiind un triumf românesc în rândul opiniei publice mondiale. 13 opere au fost scrise pentru vocea ei dintre care unele au intrat în patrimoniul mondial al culturii: „Tosca“ si „Manon Lescaut” de Puccini, „La Wally“ de Catalani, „Iris“ de Mascagni, etc. Ea s-a impus ca primadonă în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florenţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova şi Sankt Petersburg. A cântat până în 1918 încă în plina voce. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători si o numeau “Privighetoarea Carpaților”.
Regele Carol I i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, poeții îi compuneau versuri iar regele Carlos al Portugaliei, ii trimitea adesea scrisori de dragoste, in care ii scria: “Dacă aș putea, te-aș păstra pentru mine și ți-aș cere mereu, mereu să cânți” sau “Admir artista, iubesc însă femeia”
Vocea sa excepțional cultivată i-a permis abordarea unui foarte vast repertoriu în cadrul căruia a interpretat roluri de soprană lirică lejeră, soprană lirică, soprană lirică spinto, soprană dramatică, soprană Falcon, mezzosoprană și contraltă.
A avut în repertoriu 58 de roluri din 56 opere compuse de 31 compozitori dintre acestea 32 sunt opere de tradiție, 12 au fost interpretate în premieră absolută și 16 în premiere locale de mare importanță; faptul că 45 %, adică aproape jumătate, din repertoriul său reprezintă opere originale, atestă poziția singulară pe care o ocupă Hariclea Darclée în istoria tearului liric universal pe care a influențat-o într-un mod determinant.
Hariclea Darclée a susținut crearea Operei Române din București în 1921. Tradiția muzicală a rămas în familie, fiul său, Ion Hartulary-Darclée, devenind dirijor și compozitor. Din păcate nu s-au păstrat înregistrări pe discuri cu vocea Haricleei Darclée.
La finele vieții, artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; în 1939, funeraliile i-au fost finanțate de Ambasada Italiei si înmormântată în Cimitirul Bellu.
La aniversarea a 135 de ani de la nașterea Haricleei Darclée, în 1995, orașul său natal, Brăila, i-a adus un deosebit omagiu, organizând Concursul Național de Canto ce-i poartă numele, prezidat de soprana Mariana Nicolesco și așezat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Prima ediție a Concursului Internațional a avut loc în 1997 și de atunci se repetă la fiecare doi ani, în anul dintre o ediție și alta având loc Cursuri de Măiestrie Artistică (Master Class).
