14 Martie Bold Liquid Lipstick ELIZABETH ARDEN
Un ruj lichid cremos si de impact, care combina intensitatea unui ruj cu finisul de glos. Buzele sunt perfect imbracate in culoare, deoarece noul tip de aplicator unic, dezvoltat de cei de la Elizabeth Arden, aplica o presiune diferit difuzata pe punctul de sprijin si elibereaza cantitatea adecvata de produs, care sa acopere buzele impecabil. Buzele se coloreaza intens iar emolientii din produs ofera o senzatie placuta de hidratare si confort.
Datorita adaosului de rasini si polimerilor filmogeni , pigmentii sunt captati si imbunatatesc culoarea considerabil dar si luminozitatea . Pentru o perioada lunga de timp ,rujul nu difuzeaza, ceea ce este un mare plus pentru un ruj lichid cu finis de gloss.
ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU
Elisa Leonida s-a născut la Galați in 1887 , într-o familie cu 11 copii, fiica intelectualilor Anastase Leonida și Matilda . Nivelul ridicat de educatie din familie a facut ca toți frații ei sa se realizeze într-o carieră intelectuală. Trei dintre ei au avut contributii remarcabile in istoria Romaniei: Gheorghe Leonida (sculptor), a realizat lucrari aflate in Muzeul Cotroceni dar a modelat si capul statuii Cristos Mantuitorul, plasata in Rio de Janeiro, fiind membru al echipei sculptorului Paul Landovski din Paris; Adela, medic oftalmolog, directoarea spitalului „Vatra Luminoasa” si medicul oftalmolog al Casei Regale (care de altfel a si operat-o pe Regina Maria de cataracta) si Dimitrie Leonida , celebru inginer energetician, creator al Muzeului Tehnic care îi poartă numele (aflat azi in Parcul Carol).
Elisa Leonida a studiat la Bucuresti si a obtinut bacalaureatul la secția reală a Liceului „Mihai Viteazul” . Respinsa insa din cauza prejudecatilor, de conducerea Scolii de Poduri si Sosele din București (Politehnica de astăzi), s-a inscris in 1909 la Charlottemburg, Academia Regala Tehnica din Berlin, pe care a absolvit-o in 1912, devenind prima femeie absolventa a universitatii, cu specializarea Chimie. Cu răbdare, cu dârzenie și cu silință, a transformat prejudecățile, ostilitatea și privirile batjocoritoare ale profesorilor si colegilor, în admirație generala, decanul exclamand in momentul inmanarii diplomei : „Die Fleissigste der Fleissigsten” (Cea mai silitoare dintre silitori).
Presa vremii a consemnat evenimentul: „O compatrioată a noastră, domnișoara Elisa Leonida, în loc să studieze Literele sau Medicina, sau, mai rău, Dreptul, a studiat ingineria la Berlin”. La intoarcerea in tara, in pofida entuziasmului general a obtinut cu greu un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București. La declansarea Primului Razboi Mondial pleaca pe front si participa ca membra a Crucii Rosii, ajutand si conducand mai multe spitale de campanie, aport pentru care a fost decorata cu medalii si decoratii nationale si internationale. Pe front fiind, s-a casatorit cu chimistul Constantin Zamfirescu, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu.
Dupa razboi si-a reluat activitatea la Institut, conducand mai multe laboratoare de analize geologice, unde a elaborat metode originale, raționalizări, a introdus tehnici noi și a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoașterea bogățiilor subsolului Romaniei. S-a preocupat de analiza apei potabile, a numeroase minerale, petrol, gaze, carbuni, roci de constructie si de prepararea minereurilor. A participat la numeroase studii de teren privind identificarea si analiza unor noi resurse de carbune, sisturi bituminoase, baze naturale, crom, bauxita sau cupru carora le-a consacrat si monografii: Contributiuni la studiul bauxitelor din Romania (1931) si Studiul chimic al cromitelor din Muntii Orsovei (1939), Valorificarea gazelor din craking etc.
A avut o contribuție deosebită la progresul economiei naționale și la afirmarea științei românești, prin lucrările sale originale, susținute la congrese si simpozioane internationale. A fost profesor de fizică și chimie la Școala de fete „Pitar Moș” și la Școala de electricieni și mecanici din București, condusă de fratele ei Dimitrie Leonida. A profesat până la 1 mai 1963, când a ieșit la pensie, la vârsta de 75 de ani.
Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie membră a Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, în cadrul căreia a sustinut si promovat cunoașterea activității femeilor din Romania.
A fost Presedinte al Comitetului de luptă pentru pace din Institutul Geologic si a luat atitudine față de înarmarea atomică, adresând un protest competent și justificat comisiei de dezarmare de la Lancester House din Londra, insistând asupra pericolului armei, interventia fiind comunicată oficial la ONU.
A încetat din viață la vârsta de 85 de ani iar in semn de recunoastere a aportului sau esential in istoria universala, la inițiativa Confederației Naționale a Femeilor din România, în 1997, a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“ ce se acordă unor personalitati feminine, pentru merite în domeniul științei și tehnicii
In Muzeul Tehnic din Bucuresti si in Muzeul National Geologic sunt spatii dedicate personalitatii primei femei inginer din Europa si a contributiei sale stintifice. Din 1993, strada din București pe care a locuit îi poartă numele, o stradă cu numele Elisei Leonida Zamfirescu existand și in orasul natal Galați.
