16 Martie: THE Lipstick SENSAI in nuanta 09 Tsuyabeni
Opulenta creatie a celor de la SENSAi-Kanebo THE LIPSTICK in nunata 09 Tsuyabeni este un ruj cu o formula inovatoare, anti-îmbătrânire. Extractul de Golden Phyto (o alga marina cu proprietati vasodilatatoare si hidratante) imbunătăţeste microcirculaţia şi hidratează în profunzime buzele. Particule de aur micronizate sunt invelite in pudra de matase Koishimaru- ingredientul celebru al marcii si imbraca buzele intr-o bogata stralucire.
Matasea are proprietati biostimulante si regenerante ajutand la producerea acidului hialuronic cu intens efect de hidratare care inunda celulele si hraneste buzele cu nutrientii necesari si ajutand la regasirea volumului buzelor si la reconturarea formei lor.
Rujul acopera buzele cu o culoare de intensitate medie insa deosebit de luminoasa, cu reflexii aurii stralucitoare si luxoase.
ELENA VACARESCU
S-a nascut in 1864 la Bucuresti intr-una dintre cele mai vechi si renumite familii boieresti ale Valahiei, familie ce a dat Romaniei si pe Ienachita Vacarescu (autorul primei Gramatici a Limbii Romane) si pe poetii Iancu si Alecu Vacarescu. Si-a petrecut copilaria la mosia Vacarestilor de langa Targoviste unde primeste o educatie aleasa. La adolescenta pleaca sa studieze literatura franceza la Paris la Universitatea Sorbonne. În paralel cu lecţiile de poezie luate împreună cu Sully Prudhomme, Elena Văcărescu a urmat de asemenea cursuri de filosofie, estetică şi istorie. Debuteaza ca poeta, in limba franceza, la Paris, in 1886 publicând volumul Chants d’Aurore (Cântecele zorilor), inspirat de participarea tatalui sau in Razboiul de Independenta, lucrare premiata de Academia Franceza.
La întoarcerea în ţară, în 1888, devine domnişoară de onoare a Reginei Elisabeta. Neconsolata dupa moartea fiicei Marioara, tragedie ce-i va marca intreaga existenta, Regina, ea insasi mare iubitoare de frumos si cuvant, isi va revarsa afectiunea asupra Elenei.
Cele doua devin tot mai apropiate, mai ales in contextul in care Elena incurajeaza incercarile disperate ale Reginei de a lua contact cu spiritul fetei sale disparute, sedintele lor de spiritism devenind bine-cunoscute la Curtea Regala. In aceasta perioada a început să se înfiripe si idila dintre scriitoare şi prinţul moştenitor Ferdinand, legătură sprijinita de regina insa dezavuată de rege.
Ferdinand si Elena isi traiesc dragostea si chiar se logodesc in secret insa legatura lor este interzisa, retezata brusc si dureros de catre Regele Carol I. Elena Vacarescu este exilata pe viata in Franta, Ferdinand pleaca la castelul din Sigmaringen al familiei Hohenzolern, amenintand cu sinuciderea si insasi regina Elisabeta a fost trimisa, drept pedeapsa, pentru doi ani la resedinta familiei sale din Neuwied.
Fortata sa se stabileasca la Paris, Elena Vacarescu a devenit o figura marcanta a culturii romanesti si franceze, salonul ei literar cunoscand gloria unor nume precum Victor Hugo, Anatole France sau Leconte de Lisle. Creatiile literare ale Elenei Vacarescu au atras de foarte timpuriu atentia si admiratia publicului francez. Cele 6 volume de poezii, Chants d’Aurore (1886), L’âme sereine (1896), Lueurs et Flammes (1903), Le Jardin passioné (1908) si La Dormeuse éveillée (1914) au fost completate de lucrari in proza, culegeri de literatura populara romaneasca, nuvele, memorii si piese de teatru. Pe lângă numeroasele sale creaţii, Elena Vacarescu a publicat traduceri în limba franceză din poeziile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, George Topârceanu, Ion Minulescu şi Ion Vinea.
În perioada Primului Razboi Mondial, Elena Văcărescu a militat pentru realizarea Marii Uniri de la 1918.
Începând din anul 1919 este numită de către Regele Ferdinand al României ca secretar general al Asociației Române pe lângă Liga Natiunilor pentru o perioadă de douăzeci de ani, devenind astfel singura femeie cu rang de Ambasador (delegat permanent) in istoria Ligii Natiunilor. Notorietatea de care ajunge sa se bucure o face sa devina membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Razboi Mondial, apoi al comitetului de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuala din cadrul Societatii Natiunilor, viitoarea ONU, alaturi de Paul Valery, Albert Einstein si alte nume sonore.
In 1925 devine membru de onoare al Academiei Romane, fiind prima femeie care beneficiaza de acest titlu, iar doi ani mai tarziu va fi rasplatita de catre presedintele Frantei cu Ordinul de Cavaler al Legiunii de Onoare.
Nu s-a casatorit niciodata, dovada ca dragostea sa pentru principele mostenitor a fost adevarata si intensa, pastrand corespondenta cu Ferdinand – chiar si dupa despartirea lor – aproape pe toata perioada vietii acestuia. Elena Vacarescu moare la Paris in 1947 lasand mostenire Academiei Romane, prin testament, majoritatea averii Vacarestilor. In anul 1959, ramasitele i-au fost repatriate si reinhumate in cripta familiei Vacarescu din Cimitirul Bellu.
Pe Venus, un crater ca o floare rosie uriasa, ce isi deschide petalele fierbinti pe un diametru de 32 de km, poarta numele poetei Elena Vacarescu.
