26 Martie: Rouge G Guerlain in nuanta Genna Nr.28
Un ruj asemeni unei bijuterii: ambalajul deosebit si rafinat, accesorizat cu oglinda, a fost proiectat de renumitul bijutier Lorenz Bäume.
Rujul pastreaza formula pretioasa compusa din pudra de rubin si ingrediente natural active, ce confera hidratare, efect de revolumizare si confort pe tot parcursul zilei.
Pudra de rubin ii confera de asemenea un efect de shaping line pentru o definire perfecta a conturului. Dezvolta un echilibru perfect intre rujul cremos cu efect de balsam aproape si nuanta intensa. Microsferele de acid hialuronic hidrateaza iar untul de mango hraneste buzele. Rujul are o aroma delicata de vanilie , marca a Rouge G de Guerlain.
Maria Cuţarida-Crătunescu
Maria Cuţarida-Crătunescu este deschizatoarea de drum pentru femeile românce, in medicină, un domeniu in care femeile erau acceptate doar in calitate de infirmiere sau surori de caritate. Născută in 1857 la Călăraşi, domnisoara Cuţarida avea sa fie, la 20 de ani, prima românca ce isi incepe studiile in medicina, iar 27 de ani devine prima românca doctor in stiinte medicale. Povestea primei femei medic din Romania incepe la 1877 cand s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich. Datorita sprijinului oferit femeilor de catre universitatile franceze, datorita dificultăţilor de limbă dar si faimei Facultatii de medicina din Montepellier se muta la aceasta Universitate si isi sustine aici lucrarea de licenţă. Stagiul de spital şi cel de pregătire pentru doctorat le-a făcut la Paris.
În 1884, Maria a devenit prima femeie din Estul Europei cu un doctorat in medicina cu o teza ce trata o tema care avea sa arate interesul ei pentru sanatatea femeilor : Despre hidroree si valoarea ei semiologica in cancerul corpului uterin. Doctoratul ii permite obtinerea dreptului de liberă practică în ţară si echivalarea studiilor obtinand calificativul Magna Cum Laudae.
Presa vremii vorbea pe drept despre Maria Cuţarida în termeni elogioşi. În toamna aceluiaşi an, și-a deschis o clinică particulară şi a făcut cerere către Spitalul Brâncovenesc, pentru poziția de medic secundar la secţia „Boli ale femeilor“, de unde, fără vreo explicaţie, a fost refuzată, primind în schimb un post de profesoară de igienă. În 1885, fiind medic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureşti, dădea consultații gratuite şi se pregătea pentru examenul de medic primar ginecolog, pe care însă nu a reușit să-l ia. Dar Maria era o femeie ambiţioasă, astfel că în anul următor a devenit şef al catedrei de igienă de la azilul „Elena Doamna“, pentru ca, din 1891, să devină şi şef al secţiei de ginecologie de la Filantropia.
În anul 1897, Maria Cuțarida isi pune in practica unul dintre visurile sale – sprijinirea femeilor si copiilor nevoiasi si întemeiaza Societatea Maternă, iar după doi ani a înființat prima creşă internă la Fabrica de Tutun din Bucureşti pentru copiii femeilor care lucrau acolo, asigurând, în acelaşi timp, consultaţii pentru cele două mii de muncitoare. În anul 1900 a prezentat la Paris, la Congresul acţiunilor feministe, lucrarea „Munca femeii în România“ dar si o statistica ce ne poate da masura activitatii universitare a femeilor la 1900:
“ Numarul ce rezulta din titlurile academice acordate celor 825 de fete in decurs de 26 de ani, vorbeste indeauns in favoarea activitatii noastre intelectuale. Intr-adevar, din 1875, de la promovare primei fete cu bacalaureat din Romania, numarul lor s-a ridicat pana la 432 de bacalaureate, 40 licentiate in Litere si 21 licentiate in Stiinte, 12 doctorese in Medicina, o doctoresa in Drept de la Facultatea din Paris, o licentiata in Drept, 319 profesoare de scoala secundara de fete si 2 Licentiate in Farmacie. Daca la acest numar se adauga cel al artistelor noastre si al femeilor de litere fara titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arata cat de mare este la romance elanul entuziasmului pentru munca intelectuala”
Maria Cuţarida-Crătunescu şi-a completat cariera cu participarea la mai multe congrese internaţionale – Bruxelles, în anul 1907, şi Copenhaga, în anul 1910, unde a prezentat acţiunile iniţiate de medicina românească împotriva mortalităţii infantile şi un studiu asupra creşelor din România. În timpul primului război mondial, a fost mobilizată la Institutul şi Internatul Evanghelic. După război, având probleme de sănătate, Maria Cuţarida-Crătunescu se vede nevoita sa se retraga din activ itate medico-sociala. La putina vreme, la 62 de ani se stinge din viata avandu-le in preajma pe cateva dintre discipolele sale.
