9 Martie : Soft Matte Lip Cream NYX in nuanta Monte Carlo
‘Monte Carlo’ este cea mai iubita nunanta de rosu de catre fanii NYX Cosmetics, atat datorita texturii pe care o lasa pe buze, cat si datorita pigmentului rosu bordeaux puternic, diferit de rujurile rosii clasice.
Soft Matte Lip Cream este un ruj lichid ce confera buzelor o textura matasoasa si un finish mat. Acesta este puternic pigmentat si are o rezisteta mai puternica fata de rujurile mate clasice. Este un ruj hidratant, hipoalergenic, ce un blocheaza porii. Poate fi folosit direct pe buze sau poate fi combinat cu un primer sau un creion de buze pentru a-i creste rezistenta.
EUGENIA DE REUSS-IANCULESCU
Eugenia de Reuss Ianculescu s-a nascut in 1866 intr-o familie de aristocrati romani (Dinotto & de Gusti Reuss-Marza) in Igesti, sat in Bucovina ce a fost ocupat in anul urmator de Imperiul Austo-Ungar. Desavarsindu-si studiile la Iasi, devine profesor si calatoreste des in Franta si Italia ca membra a unor organizatii academice si asociatii profesionale specializate in limbi clasice si arheologie.
Inca din 1889 a incercat, pentru mai multi ani, sa infiinteze asociatii ale sufragetelor (activiste care promovau si sustineau drepturile femeilor ) sau societati feministe. Abia in 1894, prima organizatie de femei din Romania, “Liga Femeilor” a fost aprobata de Adunarea Generala si au inceput publicarea primului jurnal feminist in care se prezentau articole despre feminismul international si dreptuirle femeilor. Dupa 5 ani organizatia si-a incetat activitatea insa doamna profesor Reuss Ianculescu se muta la Bucuresti unde prin numeroase lucrari, comunicari, romane si articole promoveza drepturile femeilor.
Printre cele mai importante sunt Voință (1902)- pentru care a fost nominalizata pentru premiul Academiei Romane si Spre dezrobire/Catre Emancipare (1903), dupa aparitia careia a fost invitata sa sustina numeroase prelegeri in fata studentilor si in cadrul conferinteleor de la Ateneul Roman. A mai publicat cu mare impact, Pentru o Idee (1904), Menirea femeii (1906), Menirea femeii și rolul ei în viitor 1906 – prelegere cu imens impact in societatea romanesca alaturi de o alta conferinta importanta: Femeia română și política, Drepturile femeii in Romanian 1913.
Impactul si succesul conferintelor i-a permis sa infiinteze in 1910 Societatea pentru Drepturile Femeilor care, ulterior, in 1913, sub presiunea politica a fost redenumita Liga Drepturilor si Datoriilor Femeilor din Romania fiind prima organizatie de femei destinata castigarii drepturilor si libertatilor femeilor. Organizatia, cu sediul la Bucuresti, avea ramuri importante la nivel national iar co-presedinti pe Dr. Nicolae Minovici si prof. Eugenia de Reuss Ianculescu iar ca Presedinte de onoare pe Constantin G. Dissescu, ministru al Instrucțiunii Publice. Tactica incorporarii barbatilor influenti ai vremii in conducerea organizatiei avea ca scop obtinerea sprijinului politicienilor si guvernului dar era si manifestarea sincera a credintei Eugeniei de Reuss Ianculescu că bărbații și femeile au competențe si abilitati complementare, care ar putea fi îmbinate pentru a atinge succesul si armonia oricarei actiuni.
A demarat editarea unui nou jurnal lunar numit Droit des Femmes (Drepul femeilor) iar în 1913, LDDFR a prezentat o cerere Parlamentului român pentru recunoasterea drepturilor civile și politice ale femeilor. In acelasi an a afiliat Liga la miscarea internationala International Women’s Suffrage Alliance iar anul urmator, alaturi de un mic grup de activiste feministe a lansat o petiție pentru introducerea in Constitutia Regatului Romania a dreptului la vot al femeilor, care a fost in dezbatere publica o vreme insa fara nici un rezultat.
Inceperea razboiului a oprit demersurile sufragetelor romance insa Eugenia de Reuss Ianculescu a continuat sa tina prelegeri, sa organizeze intalniri si conferinte pentru a pastra vie atentia asupra drepturilor civile, sociale si politice ale femeilor. La sfarsitul razboiului, dupa proclamarea Unirii Transilvaniei cu Romania prof. Reuss Ianculescu a devenit vicepresedinta noii organizatii Uniunea Femeilor Romane din Romania Mare dar si a Consiliului National al Femeilor Romane, organizatie afiliata miscarii Consiliul International al Femeilor. Pentru activitatea sa indelungata si sustinuta, organizatia infiintata de ea, Liga Drepturilor si Datoriilor femeilor din Romania a numit-o “Presedinte pe viata”.
In 1923 la elaborarea Constitutiei Romaniei in pofida miscarilor femisite nationale nu s-au acordat drepturi de vot femeilor. Acest lucru nu a oprit insa nici asociatiile de femei ori organizatiile feministe si nici pe prof. Rauss Ianculescu sa slabeasca presiunea pusa pe decidentii momentului iar anul 1929 vine cu o victorie: acordarea drepturilor femeilor de a participa in alegerile locale. Abia peste aproape 10 ani, in 1938, anul mortii sale, prof. Eugenia Reuss Ianculescu castiga dreptul femeilor din România de a participa la alegerile generale.
Eugenia de Reuss Ianculescu este igropata in satul in care s-a nascut, lasand in urma o lupta de 50 de ani pentru drepturile civile ( dreptul de a fi platita egal cu barbatii, legi importiva prostitutiei infantile) , sociale ( accesul femeilor la diverse profesii ca cea de profesor sau avocat), juridice (schimbarea legilor anacronice privind lipsa drepturilor femeilor in cuplu sau in ceea ce priveste administrarea propriilor finante) si politice (dreptul la vot si dreptul de a fi aleasa) ale femeilor.
A cautat sprijin si sustinere intre femeile educate ale vremii, intre doamnele aristocrate si burgheze, tinundu-se departe de miscarile socialiste care se bazau pe sprijinul clasei muncitoare si al taranilor. Nu a ignorat situatia taracilor si nici a tinerelor fete de la tara, sustinand public necesitatea educatiei oferite gratuit de catre stat pentru femeile din mediul rural dar si pentru cele din noile orase ale tarii.
Abia in 1946, femeile din România si-au castigat statutul de cetatean si si-au reprimit dreptul de a vota în alegerile Parlamentare, de a fi alese în Parlament sau in Guvern.
In prezent, activitatea sa nu este mentionata in nici un manual de istorie a Romaniei iar numele sau este ingrijorator de rar metionat, chiar si de catre miscarile feministe din prezent.
